Sîntem mereu într-o continuă căutare..o căutare care ne epuizează uneori...Căutăm oameni mai interesanţi fără să ne dăm seama că ei sunt cei de alături,căutăm o viaţă mai bună cînd de fapt nici nu ştim cum e a noastră...Aşa suntem noi oameni,nu ştim să ne bucurăm de lucruri mărunte ,de lucruri simple, de prietenii curate...
Vrem totul,vrem şi ceea ce de fapt nici nu ne aparţine...Oare de ce nu suntem multumiţi niciodată?De ce-i "ignorăm pe cei ce ne adoră şi îi adorăm pe ce-i ce ne ignoră"? Cînd ei nici măcar nu ştiu de existenţa noastră,nu ştiu de sentimentele ce se zbat în sufletele noastre..Da,da,mă refer la dragoste...dragostea pe care o primim şi îi dăm cu piciorul şi la cea pe care o dăm şi ne este respinsă...
…
Ceva timp în urma un băiat mi-a zis că mă place, şi chiar dacă ştiam că nu putem fi împreună,i-am zis că ar fi bine să ne mai cunoştem...Am ieşit de cîteva ori,dar asta nu a schimbat nimic...Şi este un băiat foarte bun,care într-adevăr merită o dragoste adevărată...şi totuşi eu nu i-am putut-o oferi...de ce?... Pentru că o păstrez pentru alt cineva..Şi sigur că îmi pare rău că a ieşit aşa,pentru că de foarte multe ori m-am aflat şi eu în situaţia lui şi ştiu ce înseamnă să fii respins,totuşi nu am fost în stare să-l mint...nu am vrut să joc cu sentimetele lui şi acum nici nu ştiu dacă am făcut bine sau nu! Unii zic că dragostea poate veni pe parcurs...Ei bine eu nu cred în asta..eu cred în primul fior,în prima privire,atunci cînd ceva înăuntru îţi şopteşte parcă : ”Asta e!El e!“... Sper c-am făcut alegerea corectă!Oricum ar fi,nu-mi pare rău de nimic... Mai bine singură decît cu cineva pe care nu-l iubesc şi pe care probabil nu-l merit!Sper să găsească pe alt cineva care să-l facă fericit,pentru că într-adevăr merită asta!
Cît despre mine...poate o să-mi surîdă şi mie norocul,poate curînd "el" va apărea în viaţa mea...pînă atunci nu-mi rămîne decît să aştept,pentru că asta am învăţat cel mai bine în ultima vreme...să aştept şi să caut privirea şi zîmbetul "lui" prin mulţime!
Vrem totul,vrem şi ceea ce de fapt nici nu ne aparţine...Oare de ce nu suntem multumiţi niciodată?De ce-i "ignorăm pe cei ce ne adoră şi îi adorăm pe ce-i ce ne ignoră"? Cînd ei nici măcar nu ştiu de existenţa noastră,nu ştiu de sentimentele ce se zbat în sufletele noastre..Da,da,mă refer la dragoste...dragostea pe care o primim şi îi dăm cu piciorul şi la cea pe care o dăm şi ne este respinsă...
…
Ceva timp în urma un băiat mi-a zis că mă place, şi chiar dacă ştiam că nu putem fi împreună,i-am zis că ar fi bine să ne mai cunoştem...Am ieşit de cîteva ori,dar asta nu a schimbat nimic...Şi este un băiat foarte bun,care într-adevăr merită o dragoste adevărată...şi totuşi eu nu i-am putut-o oferi...de ce?... Pentru că o păstrez pentru alt cineva..Şi sigur că îmi pare rău că a ieşit aşa,pentru că de foarte multe ori m-am aflat şi eu în situaţia lui şi ştiu ce înseamnă să fii respins,totuşi nu am fost în stare să-l mint...nu am vrut să joc cu sentimetele lui şi acum nici nu ştiu dacă am făcut bine sau nu! Unii zic că dragostea poate veni pe parcurs...Ei bine eu nu cred în asta..eu cred în primul fior,în prima privire,atunci cînd ceva înăuntru îţi şopteşte parcă : ”Asta e!El e!“... Sper c-am făcut alegerea corectă!Oricum ar fi,nu-mi pare rău de nimic... Mai bine singură decît cu cineva pe care nu-l iubesc şi pe care probabil nu-l merit!Sper să găsească pe alt cineva care să-l facă fericit,pentru că într-adevăr merită asta!
Cît despre mine...poate o să-mi surîdă şi mie norocul,poate curînd "el" va apărea în viaţa mea...pînă atunci nu-mi rămîne decît să aştept,pentru că asta am învăţat cel mai bine în ultima vreme...să aştept şi să caut privirea şi zîmbetul "lui" prin mulţime!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu