Şi eu ador ploaia...

   Am închis muzica,am închis uşa,am închis totul în jur,iar în acest moment totul e tăcut în jurul meu,nu se mai aude nimic, singurele sunete sunt produse de tastatură...

   Ideea e că e linişte deplină şi aştept un singur lucru, să înceapă să picure uşor, uşor... iar mai apoi să plouă.Sunt doar picături.. din nori..dar uneori totul e atît de plăcut încît ar trebui să ne bucure...E minunat să ieşi în ploaie şi să te laşi privit de cer,să ridici privirea cît mai sus şi să vezi fiecare picătură cum se apropie de faţa ta. Te ating zeci de stropi...e o ploaie curată,rece,chiar specială....

   Sună ciudat să îţi doreşti să vină ploaia... de fapt eu ador ploaia...dacă mai e şi noapte deja e întreg universul într-o singura clipă...şi poţi savura viaţa pentru o mică perioadă de timp altfel...

   Ploaia....picături de suflete ce acoperă alte suflete,picături de plăcere ce trezesc amintiri,picături de dragoste ce te fac să pluteşti şi să trăieşti dragostea prin fiecare por,prin fiecare suflare,cu fiecare secundă ce trece...
   Dacă vrei să simţ cu adevărat ceva ieşit din comun,şi să poţi spune  " woow"  încearcă să daruieşte un sărut în ploaie,pentru că dacă se întîmplă lucrul asta e dragoste adevărată...

   E frumoasă ploaia,o asemăn cu dragostea,nu tot timpul perfectă,nu tot timpul liniştită...dar întotdeauna pasională şi plină de momente ce produc amintiri...

   Eu zbor şi mă bucur de gîndul de acum ...vreau să plouă cît mai curînd, intr-o seara...să fiu cu cineva,să stăm îmbrăţişaţi în ploaie,mi-e dor de asemenea clipe...şi îmi e dor de un nou sărut...ar fi minunat...ar fi!