Uneori pur şi simplu simţi cum oamenii se îndepărtează de tine nu la
propriu ci la figurat..
Noi la propriu eram departe unul de celalant, dar măcar te simteam aprope,
simteam caldura din tine cu care mă hraneam atunci cînd mă simţeam singură.. Şi
sufletul tău spuneai că e la mine, şi eu am promis că o să am grijă de el...
dar de ce acum l-ai luat înapoi? Şi de ce te îndepărtezi de mine? Nu înţeleg ce
se petrece.. dar nu îmi place deloc asta.. Mă ataşasem într-un fel de tine şi
discuţiile noastre deveneau tot mai interesante şi mai importante pentru mine,
şi tu ai devenit într-un fel important.. nu ştiu exact ce simt pentru tine dar
e o legatură care nu-mi permite să te las să te îndepărtez.. Eşti, într-adevăr
un om un pic ciudat.. dar aste te face deosebit şi nu mă deranjează, ba chiar
îmi e interesant să te descoper şi să te ajut să depăşeşti momentele dificile.
Ţi-am promis că o să te ajut, mi-am promis şi mie asta.. şi că o să te ajut
chiar dacă nu prea o să fii deacord.. doar că o să-mi fie greu să o fac dacă o
să mă ignori.. Şi îmi pare rău pentru că chiar am vrut să-ţi fiu alături.. şi
credeam că eşti şi tu deacord cu asta, dar lucrurile au luat o întorsătură
neaşteptată şi eu nu ştiu ce o să fie mai departe.. dar cu siguranţă nu va mai
fi aşa cum îmi imaginam..
Orice-ar fi eu o să continui să fiu alături de omul cu care am făcut un
contract (cu zîmbete reciproce), cu care am avut o plimbare virtuală minunată,
care "m-a condus pînă acasă" , care m-a ascultat cînd îi vorbeam şi a
devenit o parte din viaţa mea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu