E bine aşa!

   Încet, încet, te resemnezi pe realitate..Că viaţa merge, că clipele nu se opresc, că trebuie să mă ocup de viaţa mea, de mine, să am activităţile mele, că trebuie să trăiesc calm cu mine însumi, să mă iubesc, să am grijă, şi cel mai important să umplu timpul cu ceva util..

   Acum am tot timpul din lume, ca să mă gîndesc, ce vroiam să fac de mult timp dar nu găseam potrivire niciodată, sau cu ce să mă ocup ca să mă simt împlinită...

   Acum am tot timpul din lume să meditez, să răscolesc prin creier, să iau decizii sau pur şi simplu să visez culcată pe patul meu mic sau poate pe iarbă uitîndu-mă la frumosul cer. 
   Acum am timp de toate, am timp de gînduri frumoase, am timp de gînduri urîte, am timp de gînduri pozitive sau de cele negative, de cele optimiste, de cele pesimiste, de cele albe sau cele negre...

   Acum totul e al meu...înafară de un lucru, dar gîndesc eu că totuşi e mai bine aşa...

Acum moto-ul pe care l-am făcut este enorm de scurt: "E bine aşa!"

Acum resemnează-te pe tot, viaţa continuie pe la toţi, clipele nu se opresc, fiecare şi-o aranjează cum poate, cum vrea sau cum decide...