vineri, 14 septembrie 2012

gînduri..

Şi cît de uşor mă ataşez de oameni.. cît de uşor devin dependentă.. Cît de uşor şi frumos apar unii  în viaţa mea.. şi cît de bine poate fi să ai aşa oameni în suflet, în gînd, în vise, în inimă... Mă tem doar că vre-o dată o să-i plictisesc sau o să-i dezamăgesc şi nu-mi doresc asta pentru că  mă tem că aş putea să-i pierd. Vreau să-i merit şi să le pot răsplăti că-mi fac viaţa mai frumoasă, că au apărut în ea şi că au decis să rămînă acolo!))

2 comentarii:

  1. Frumos spus! și cred că îi meriți! ;) :) :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc!:) eu încă sunt rezervată în a crede asta.. ori eu sunt omul care trăieşte mereu cu frica ca nu cumva să rănescă pe cineva...

      Ștergere