Un an nou la uşa bate..

2012- un an frumos care peste cîteva ore va deveni istorie. 2012 a fost destul de generos.. dar vorba ceea "este loc şi de mai bine".. aşa că de la 2013 aştept mai multe! La mulţi ani tuturor! Ne auzim şi vedem la anul! Un an nou fericit! Fie ca toate visele să devină realitate şi să avem parte de tot cei mai bun. Să avem oameni  dragi şi scumpi alături şi clipe cît mai frumoase alături de ei!)) Să fim cu toţii mai buni în noul an!

"я патриот своего папы!"

Nu renunţa!

(Pentru toţi cei care nu au încredere.. care se tem să creadă în visele lor!)

De ce preferi tot timpul să renunţi la ceea ce vrei, la ceea ce simţi, doar pentru a nu ‘supăra’ pe nimeni? De ce continui sa te ascunzi în umbră, cînd toţi cei din jur profită de ceea ce viaţa le oferă?

De ce alegi să renunţi  la ceea ce te defineşte?

De ce renunţi atît de ușor la luptă? De ce ți-e frică de cîștig? Și mai ales.. cînd vei realiza că meriți să cîștigi?

Nu înţeleg de ce de atîtea ori renunţăm la lucruri, la persoane și mai ales..renunţăm la noi. Cînd? În momentul în care suntem prea slabi să luptăm, cînd ne e frică de respingere, de regret sau de nereuşită. De ce ne ferim de fericire? De ce alegem să renunţăm la sufletul nostru, doar pentru satisfacția celor din jur?

Renunţi la persoana iubită, cînd ți se pare că viaţa nu e ‘de partea ta’. Dar tu nu ştii oare, că drumul pe care nu întîmpini greutăţi, nu duce nicăieri? De ce îţi refuzi dreptul de a iubi și de a te simţi complet lîngă o persoană pentru care tu eşti totul? Și totuşi.. renunţi. Pentru că în momentul în care dai de cel mai mic obstacol, întorci spatele celui care te iubeşte, doar pentru că el nu e lîngă tine dar ..te aşteaptă la final. Însă tu, la jumătatea drumului.. renunţi.
Renunţi la sufletul tău, în momentul în care laşi persoanele să ți-l calce în picioare. Și mai ales, renunţi la sufletul tău în momentul în care întorci spatele celui care te iubeşte și alegi să îţi oferi speranţele și emoţiile unei persoane care este prea preocupată de superficialitate, și mai ales, de propria persoană.

Renunţi la visul tău. De ce? De ce alegi să faci parte din ‘multime’ , să stai pe margine și să admiri persoanele care reuşesc? Ştii bine că locul tău e acolo, în centru, pentru că poţi să schimbi / să faci ceva. Orice. Și începe de azi.

De ce îţi spun în permanență să lupți? Nu pentru că aș vrea să dau lecţii de morală (aș avea nevoie și eu de unele..) și nici pentru că vreau să te ‘cert’. O fac pentru că am învățat din propriile greşeli. Eram și eu la fel: renunţam la orice persoană care se apropia de mine ‘prea mult’, de frică să nu se termine totul prea repede
(mi-era frică de fericire!); renunţam să mă afirm, pentru ca să nu supăr alte persoane; și mai ales, renunţăm să lupt, pentru că mi-era frică de eşec. Am renunţat de multe ori la propriile vise. Nici acum n-aș putea să zic sigur de ce. Însă am învățat că unele dintre ele chiar se pot îndeplini. Dar dacă am abţine lucrurile mult prea uşor..ce farmec ar mai avea? Și astfel, am înățat să lupt.

Nu renunţa la visul tău. Cu toţii primim la un moment dat, ceea ce merităm. Nu îţi poate lua nimeni locul, pentru ca ce e al tău, e pus într-un colț, pe undeva.

Luptă să-ți atingi visul și nu te uita nicicînd la oamenii care ar da orice să te vadă supărat, trist, învins. O şansă ai să faci totul așa cum trebuie și mai ales..așa cum meriți. Pentru că tu meriți tot ce e mai bun. De ce? Ei bine, pentru că așa spun eu!

NU RENUNŢA! Lupta, izbeşte, speră și mai ales, nu uita niciodată persoanele care au crezut în tine!